Am devenit o persoana de nerecunoscut?

img_9185Vara trecuta, dacă m-ai fi întrebat dacă am de gând să fumez ti-as fi spus hotărâtă, fara sa stau pe gânduri “Nu!”.

Dacă m-ai fi întrebat vara trecuta “Ai de gând să te îmbeți?” as fi dat tot un răspuns negativ. Dar acum? Azi? Azi răspunsurile mele sunt diferite.

De ce? Acum 3 luni totul s-a schimbat. Eram la petrecerea de Halloween organizată de grupul de voluntariat din care fac parte. Bineînțeles că eram cea mai mica din grup. Tipa de 14 ce nu prea are ce cauta aici. Dar o tipa de a 11 a văzut ceva la mine și m-a tinut pe lângă ea. Și astfel, stand lângă ea am ajuns sa trag primul meu fum. Am ajuns sa beau prima mea doza de Strongbow și primele guri de vin fără acordul alor mei.

Dar, atunci, în acea seară, nu mi s-a părut că fac ceva greșit. Mi s-a părut normal. O luna mai târziu am pus din nou gura pe băutură, pălincă de data asta, și m-am îmbătat, ajungând să nu-mi aduc aminte de nimic din seara aceea.

Și lunile au trecut și a venit ziua mea. Iar tipa de a 11 ce-mi devenise o mamă și-a făcut timp să vină la ziua mea. Și totul a fost ok pana când ea m-a întrebat în șoaptă, ca prietenii mei sa nu audă, dacă vin cu ea la o tigara. Fără să mă gândesc de două ori am acceptat. Ne-am luat gecile si am ieșit afara. “Mami” mi-a întins o tigara dar am refuzat-o iar ea și-a aprins-o. Dar… ceva în acele 15 minute s-a întâmplat pentru ca atunci am învățat cum să tin o tigara în mana, atunci am tras primele mele doua fumuri calumea, asa cum ar trebui. Și am realizat ca nu e asa de rău.

Cand ne-am întors înăuntru, prietenele mele au schimbat priviri ingrijorate. Și atunci am realizat ca poate făcusem ceva greșit. Poate devenisem altcineva. Dar nu simțeam sa fi făcut ceva ce nu trebuia sa fac. Ma simțeam bine. Ma simțeam eu însămi.

Dar oare e normal sa îti schimbi în totalitate perspectiva, gândirea, în doar câteva luni? Oare ar trebui să-mi fac griji ca devin altcineva, cineva nepăsător, total opus firii mele? Oare ar trebui sa îmi fac griji ca îmi place, ca nu vad nimic greșit în noua eu?

Oare ar trebui sa ascult gândurile prietenilor mei chiar dacă știu că vor fi pline de judecată?

Sau oare ar trebui sa continui…?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s